|
STATUTUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV –
TERITORIALE HÂRŞOVA
Art.1
Localizare şi alte date geografice
Oraşul
Hârşova este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, pe
malul drept al fluviului Dunărea la 10 Km de confluenţa Dunării cu
braţul Borcea.
Distanţa
care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85
Km.
Suprafaţa teritoriului este de 10.902 ha.
Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi
satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a
podului rutier Giurgeni – Vadu Oii.
Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării,
de după decembrie 1989, au determinat modificări structurale
socio-economice de amploare şi asupra oraşului nostru.
Prin aplicarea unor politici de dezvoltare adecvate, având în vedere
potenţialul de care Hârşova dispune, dorim ca oraşul şi cetăţenii
săi să-şi regăsească propria identitate şi locul pe care îl merită
pe harta socio-economică a ţării.
Art.2 Istoricul localităţii
Puţine sunt
locurile din Dobrogea, acest ţinut încărcat de istorie, care să
prezinte o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în
prezent, cum întâlnim la Hârşova.
Cercetările
arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o
convieţuire neîntreruptă de comunităţi umane în acastă zonă,
începând din paleoliticul superior.
De
altfel, condiţiile geografice, favorizate de existenţa Dunării, au
creat un cadru natural propice dezvoltării acestor comunităţi,
punându-le la dispoziţie tot ceea ce, din punct de vedere material,
le era necesar existenţei.
Cel
mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează
aproape didactic în straturile tell-ului de la Hârşova şi care
reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice
specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară.
Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale aparţinând
epocii metalelor îşi fac prezenţa în perimetrul oraşului Hârşova
prin cîteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind
suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe
această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii
direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice forţe
politico-militare ale lumii vechi.
Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim
avea să influenţeze pozitiv dezvoltarea economico - socială a
geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat
schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă – cea mai
dezvoltată în acea vreme - şi cea getică în plin proces de afirmare.
Pentru Hârşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de
existenţa cetăţii Histria care facilita difuzarea produselor
greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării.
Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni
acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama
încă de la început de importanţa strategică a acestor locuri şi, în
vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durată din piatră şi
cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi
existat mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium – în
prezent oraşul Hârşova.
Perioada romană şi romano – bizantină nu este reprezentată pentru
perimetrul oraşului numai de cetate. În vara anului 1987 s-a
descoperit la 1,5 km sud-est de dealul cetăţii o aşezare daco-romană
care scoate cu pregnanţă în evidenţă procesul de romanizare a
elementelor autohtone care, de timpuriu, adoptă civilizaţia romană
mai avansată, păstrând multe elemente ale propriei ei civilizaţii.
Cetatea are o istorie zbuciumată fiind deseori distrusă de
repetatele invazii ale popoarelor barbare ce atacau necontenit acest
bastion înaintat al Imperiului roman şi anume Dobrogea, în toată
perioada secolelor IV şi V când Imperiul trece printr-o puternică
criză. Distrusă de goţi, ocupată de huni, refăcută în timpul lui
Iustian, ea este mereu implicată în marile momente ale istoriei din
perioada bizantină.
Va
rezista atacurilor pecenegilor şi cumanilor, va cunoaşte
pustietoarea invazie tătară şi iarăşi o găsim prezentă în vremea lui
Mircea cel Bătrân, constituind unul din principalele puncte întărite
din teritoriul dintre Dunăre şi Mare al marelui voievod.
Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hârşovei în
cadrul sistemului lor de fortificaţii de la graniţa de nord a
Imperiului Otoman şi în vremea otomană cetatea avea să fie implicată
în marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras
Iancu de Hunedoara după nefasta bătălie de la Varna (1444); pe aici
au trecut oştenii lui Vlad Ţepeş în marea acţiune militară a
domnitorului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul
devastator al tunurilor armatelor muntene ale marelui voievod Mihai
Viteazul, Radu Şerban şi Mihnea al III-lea; a fost implicată în
marile confruntări militare din secolele XVIII şi XIX dintre marile
imperii Rusia, Austria şi Turcia. Amurgul cetăţii vine în 1829 când,
după pacea de la Adrianopol, o formidabilă explozie, provocată de
ruşi, pune capăt definitiv existenţei sale bimilenare.
Aşezarea civică de la Hârşova are o existenţă strâns legată de cea a
cetăţii, ea supraveţuind distrugerii, ajungând în perioada modernă
un centru economic şi politic important ce se va dezvolta continuu
îndeosebi după unirea Dobrogei cu România (1878) când, deşi a fost
greu încercată de marile conflagraţii ce au zguduit omenirea în
prima jumătate a sec. XX, ca şi în alte dăţi ea a renăscut ajungând
astăzi, la început de mileniu III un oraş cochet, liniştit cu o
populaţie de aproximativ 11.000 locuitori, dar foarte sărac.
Art.3 Populaţia unităţii administrativ-
teritoriale
Populaţia Hârşovei se compune în majoritate din români ( 9231 pers.)
, turci – tătari ( 999 pers.) şi alte etnii mai puţin reprezentative
( rromi, ruşi – lipoveni, aromâni, greci, evrei, maghiari).
Ocupaţia principală este agricultura şi pescuitul, înregistrându-se
aprox. 2584 persoane angajate, la o populaţie activă de aprox. 6000
locuitori, rata şomajului fiind una dintre cele mai ridicate din
ţară, ceea ce a determinat şi declararea, în anul 2001, a Hârşovei
ca « Zonă defavorizată ».
Art.4 Autorităţi locale
Autorităţile administraţiei publice locale sunt reprezentate de
Consiliul Local al oraşului Hârşova, ca autoritate deliberativă,
constituit în urma alegerilor locale desfăşurate în anul 2004 şi
este compus din
6 consilieri PDL,
7 consilieri PNL şi
4 consilieri
PSD. ; Primarul oraşului, ca autoritate executivă,
Viceprimarul oraşului şi Secretarul oraşului.
În
cadrul consiliului local funcţionează
5 comisii de specialitate, pe
principale domenii de activitate : comisia economică, comisia de
urbanism şi amenajare teritoriu,
comisia de învăţământ - cultură,
comisia socială şi comisia
juridică.
Art.5 Infrastructură
În
ceea ce priveşte infrastructura locală, Hârşova dispune de 37,6 km
de străzi şi drumuri, din care cu asfalt 27 km ( 40% degradat) şi
10,6 km macadam (asfalt degradat 85%), iar în satul Vadu – Oii sunt
3 km de drum pietruit, fiind necesar a se mai pietrui încă 4 km . În
privinţa trotuarelor amenajate pentru circulaţia pietonilor există
33,5 km de trotuar amenajat, fiind necesar a se mai amenaja încă 15
km.
Art.6 Principalele instituţii publice
a) Liceul
Teoretic ,,Ioan Cotovu”
Posibilităţi
de contact:
Str. Şoseaua
Constanţei, nr.24
Telefon/Fax: 0241-870316
E-mail: lharsova@isj.cta.ro
Autoritatea
căreia i se subordonează:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: învăţământ primar, gimnazial şi
liceal.
b) Şcoala
generală
Posibilităţi
de contact:
Str. Revoluţiei, nr.5
Telefon/Fax: 0241-870622
Autoritatea
căreia i se subordonează:
Insp. Şcolar Judeţean Constanţa
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: învăţământ primar şi gimnazial.
c) Grup Şcolar
Carsium
Posibilităţi
de contact:
Şoseaua
Constanţei
Telefon: 0241-870162, Fax: 870163
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Constanţa
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: învăţământ liceal, şcoală de artă
şi meserii.
d) Grădiniţa
cu orar prelungit ,,Tic - Pitic”
Posibilităţi
de contact:
Str. Rozelor,
nr.5
Telefon/Fax: 0241- 870776
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Constanţa
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: învăţământ preşcolar
e) Grădiniţa
cu orar normal ,,Prichindel”
Posibilităţi
de contact:
Str. Soarelui,
nr.20
Telefon/Fax: 0241-870529
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Constanţa
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: învăţământ preşcolar
f) Spitalul
Teritorial Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Str. Vadului,
nr.76
Telefon/Fax: 0241-870208
E-mail: stoicat@hotmail.com
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Direcţia de Sănătate Publică -
Constanţa
Ministerul Sănătăţii
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: servicii medicale
g) Dispensar
medical urban
Posibilităţi
de contact:
Str. Rozelor,
nr.7
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Direcţia de Sănătate Publică -
Constanţa
Ministerul Sănătăţii
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: servicii medicale
h)
Administraţia Financiară Publică Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Str. Vadului,
nr.27, Bloc V8M
Telefon/Fax: 0241- 870302
Autoritatea
căreia i se subordonează:
D.G.F.P. - Constanţa
Ministerul Finanţelor Publice
Activitatea
principală pe care o desfăşoară:încasare creanţe, debite, eliberare
certificate fiscale, etc.
i) Poliţia
oraşului Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Str. Revoluţiei, nr.35
Telefon/Fax: 0241- 870200
E-mail: politia_harsova@yahoo.com
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Inspectoratul Judeţean de Poliţie -
Constanţa
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: activităţi poliţieneşti
j) Sectorul
Poliţiei de Frontieră Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Telefon: 0241- 870374
Autoritatea
căreia i se subordonează:
Insp. Jud. al Poliţiei de Frontieră Ialomiţa
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: monitorizarea traficului naval pe
Dunăre
k) Căpitănia
Portului Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Str. Prospectul Dunării, nr.1
Telefon: 0241- 870338
Fax: 0241- 870789
Autoritatea
căreia i se subordonează:
Autoritatea Navală Română – Galaţi
Ministerul Transportului
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: supravegherea şi controlul
siguranţei navigaţiei pe Dunăre.
l)
Casa
de Cultură
Posibilităţi
de contact:
Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.2
Telefon/Fax: 0241- 870358
Autoritatea
căreia i se subordonează:
Consiliul Local Hârşova
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: activităţi culturale
m) Judecătoria
Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Şoseaua Constanţei, nr.6
Telefon/Fax: 0241- 871500
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Tribunalul - Constanţa
Ministerul Justiţiei
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: justiţie
n) Parchetul de
pe lângă Judecătoria Hârşova
Posibilităţi
de contact:
Şoseaua Constanţei, nr.10
Telefon/Fax: 0241- 872011
Forma de
organizare şi autoritatea căreia i se subordonează:
Parchetul de pe lângă Tribunalul -
Constanţa
Ministerul Public
Activitatea
principală pe care o desfăşoară: efectuarea urmăririlor penale.
Art.7Lista
agenţilor economici de pe raza oraşului
Pe raza
oraşului funcţionează aproximativ 430 de agenţi economici, iar mai
jos sunt prezentaţi doar câţiva din aceştia. Majoritatea agenţilor
economici sunt liber profesionişti sau au micro-intreprinderi.
a) S.C. Sârme
şi Cabluri S.A. Hârşova
Obiect de
activitate: trefilare
Posibilităţi de
contact:
Str. Revoluţiei, nr. 48
Telefon: 0241-870592
Fax: 0241-870322
Forma juridică:
S.A.
Număr angajaţi:
430
b) S.C.
Electrodiv Production S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: fabricare produse din carne
Posibilităţi de
contact:
Str. Albinei, nr. 1
Telefon: 0241-870308, Fax: 0241-872110
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 63
c) S.C. Lacto
Baron S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: prelucrare lapte
Posibilităţi de
contact:
Str. Plantelor, nr. 44
Telefon/Fax: 0241-870715
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 7
d) S.C. Dial
S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: producţie mase plastice
Posibilităţi de
contact:
Str. Căşeriei, nr. 7
Telefon/Fax: 0241-870548
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 20
e) S.C. Giva
Star Com S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: producţie mobilă
Posibilităţi de
contact:
Str. Horia, nr. 6
Telefon/Fax: 0241-870332
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 7
f) S.C. Kaviar
S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: prelucrare carne şi produse peşte
Posibilităţi de
contact:
Str. Prospectul Dunării, nr. 11
Telefon/Fax: 0241-870050
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 50
g) S.C. COMET
S.A. Hârşova
Obiect de
activitate: confecţii şi construcţii metalice
Posibilităţi de
contact:
Str. Şoseaua Constanţei, nr. 17
Telefon/Fax: 0241-870353
Forma juridică:
S.A.
Număr angajaţi: 57
h) S.C. Tudor -
Construct S.R.L. Hârşova
Obiect de
activitate: construcţii civile, industriale şi agricole
Posibilităţi de
contact:
Str. Revoluţiei, nr. 57, Bloc A9B, Sc.A, Ap. 7
Telefon/Fax: 0241-870646
Forma juridică:
S.R.L.
Număr angajaţi: 43
Art.8
Servicii publice aflate în subordinea Consiliului Local Hârşova
-
Serviciul Public de Asistenţă Socială
-
Serviciul Public Confort Urban
-
Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei
-
Art.9
Patrimoniul public şi privat al unităţii administrtativ- teritoriale
-
este prevăzut în anexa la prezentul statut.
-
patrimoniul public şi privat este în administrarea consiliului
local, potrivit legii, acesta hotărând asupra modalităţilor de
concesionare, închiriere, vânzare sau atribuire în folosinţă
gratuită conform Regulamentului propriu de administrare a
patrimoniului unităţii administrativ- teritoriale, adoptat potrivit
reglementărilor legale în materie.
Art.10
Partide politice şi Sindicate
-
la nivelul oraşului sunt reprezentate aproape toate
partidele politice legal constituite în România. Cele mai
reprezentative sunt:
PDL, PNL şi PSD.
-
Sindicatele sunt organizate doar în unităţile
economice mari ( ex.S.C : Sârme şi Cabluri), în unităţile de
învăţământ, sănătate şi administraţie publică.
Art.11
Unitatea administrativ- teritorială Hârşova este oraş de rangul III,
potrivit clasificaţiei prevăzută de legea nr.351/2001
Art.12
Potrivit legii, consiliul local poate conferi titlul de « Cetăţean
de onoare » persoanelor fizice române sau străine, cu merite
deosebite în plan politic, economic, social, cultural, aceste
persoane bucurându-se de toate drepturile ce le revin în urma
acordării acestei distincţii.
Art.13
În problemele de interes deosebit ale comunităţii, cetăţenii pot fi
consultaţi prin referendum organizat potrivit legii. Referendumul se
poate organiza în toate localităţile componente ale unităţii
administrtativ – teritoriale Hârşova sau numai în una din acestea.
Art.14
Consiliul local poate hotărî cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice române sau străine, ONG- uri, autorităţi ale administraţiei
publice locale din ţară sau străinătate, poate adera la asociaţii
naţionale sau internaţionale, în vederea promovării unor interese
comune, potrivit legii.
Art.15
Cconsiliul local poate atribui denumiri de străzi, pieţe, obiective
de interes local, potrivit legii.
Art.16
Unitatea administrativ- teritorială Hârşova dispune de stemă proprie
ce poate fi utilizată pe toate documentele specifice, potrivit legii
şi regulamentelor proprii ale autorităţilor administraţiei publice
locale.
Art.17
Prezentul Statut a fost adoptat azi____________prin hotărâre
Consiliului Local al oraşului Hârşova nr._____
Art.18
Prezentul Statut se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr.53/2002 privind Statutul – Cadru al unităţilor
administrativ- teritoriale şi ale legii nr.96/2003 pentru aprobarea
acesteia.
Art.19
Modificarea şi completarea ulterioară a prezentului Statut se face
prin hotărâre a Consiliuli Local Hârşova, adoptată în condiţiile
legii. |